Patologie bronhoscopica


 SEMNELE ENDOSCOPICE IN TRAHEITE, TRAHEOBRONSITE

Trasaturi commune: alterari lae mucoasei, alterari ale ap glandular, modificari ale structurii peretelui tracheal si bronsic, reducerea lumenului bronsic, alterari ale sensibilitatii tusigene, modif ale motilitatii traheobronsice.

Traheobronsite acute:

  • Alterei ale mucosae traheobronsica: hiperemie acdentuata localizata sau difuza, edem cu stergerea reliefului cartilaginous si a plurilorsi reducerea dimensiunilor orificiilor lobare segementare si subsegmentare, proliferarea mucoasa, freagilitatea mucoasei
  • Alterari ale glandelor – secretie bonsica modificata, hipersecretie sewroasa, mucoasa, purulenta
  • Modificarea structurilor peretelui bornsic: scaderea elasticitatii, deformari de lumen bronsic
  • Reducerea de lumen bronsic – datorita edemului, hipersecretiei bronsice si modif de pinteni
  • Modifiarea motilitatii bronsice

Bronsita cronica

  • Hipersecretie bronsica: cantitativ daca aspiram de 2-3 ori = hipersecretie bornsica. Calitativ: purulenta, mucoasa, seroasa, sero-mucoasa,
  • Modificari de grosime ale mucoasei – ingrosari parietale regulate (inmaj bronsitelor) sau neregulate (evocatoare de invazie tumorala). 3 grade: I, II, III
  • Modificari de culoare – culoare uniforma, omogena de la roz la rosu inchis. Hipervasculartizatie bronsica
  • Modificari de sensibilitate tusogena
  • Bronsita: hipertrofica, atroficamucopurulenta, fibroasa pseudomembranoasa, la cardiopati


STENOZELE TRAHEALE IATROGENE

Stenoze traheale postIOT repezinta princ cauza de rezconstr traheala. Incidenta post IOT a strenozei este de 6-21% , iar posttraheostoma0,6-21%. Factorul principal determinat este balonasul sondei ce determina leziune de decubit prin leziune ischemica la niv mucoasei. Mentinerea mai mult de 4 ore a sondei cu balonasul umflat >20-30mmHg poate produce ischemie a mucoasei traheale. Cicatrizaea se face cu pierdera structurii histo-antomice normale cu cicatrice stenmozanta fibroasa. Aparitia fibrelor de colagen det aparitia traheomalaciei.

Semne clinice: dispnee, stridor, tuse. Semnele obstr apar in1-6 sapt post detubare/decanulare.

Bronhoscopia trebuie sa certifice topografia, diametru si lungimea stenozei, starea si posibilitatea viitoarei anasdtomoze trahee-trahee sau laringe-trahee. Importanta vizualizarea corzilor vocale si starea fiziologica a acestora si masurarea distantei de la corzi pana la debutul stenozei.

Tipuri de stenoza: 

  • tip1 in diafragm, 
  • tip2 in clepsidra, 
  • tip3 complexa.

Toti pac cu stenoze >1cm sunt candidati la rezectie chirurgicala. 

Dilatatiile bronsice pot sa accentueze gradul de stenoza la urmatoarea cicatrizare si lungimea acesteia.

Terapia endobronsica: laserterapia endobronsica, electrozectia bronsica



TUMORILE TRACHEALE

Forme anatomo clinice:

1. Papilomul traheal - cea mai frecv tum benigna a traheii - de electie dg endoscopic, aspect de neg sau masa pedunculata cu epiteliul de acoperire intact, tend la sangerare, grupate aunaspect conopidiform. trat - excizia bronhoscopica

2. Polipul traheal - tum benigna a epiteliului cilindric,masa cu aspect polipoid cu baza larga de implantare, acoperiti de mucoasa bronsica normala

3. Adenomul traheal- tum a epiteliului glandular, simpt princ hemoptizia, masa tum endobronsica cu supraf regulata si lucioasa, vascularizata ce obstr lumenul

4. Leiomiomul traheal: orig la niv fibrelor musculare ale peretului traheal in port membranoasa a 1/3 inf a traheii, aspect de iceberg (proem mica intraluminala si componenta de dimens mari extraluminala) , masa incapsulata cu contur regulat, neteda pediculata

5. Condromul traheal- tum benigna rara, orig la nivinele cartlaginoase trahee, formatiune polipoida la niv cartlagii trahee cu consistenta crescuta. se poate maligniza sau reapare

6. Lipomul traheal - dezv din tesutul adipos al submucoasei .Bronhosc inselatoare dat aparitiei de atipii celulate asociate unei iritarii cronice si infectii, nu aduce informatii suficiente dat capsulei groase ce inconjoara tumora.. Trat laserterapie endobronsica

7. Hamartomul trahel- cea mai frecv tum benigna pulm, ap ca urmare a dezvoltarii malformative a unor elemente normle in tesutul traheal, este const din tesut conjuctiv, cartilaj'tesut musc neted, adipos, epitelial. Bronhosc ex de electie asigutand biopsia

8. Angiom, Hemangiom, Fibrom

11. Mixomul traheal - derivata din tesutul conjuctiv, stromas bogata in mucina

12. Tumorile neurogene traheale - orig la niv fibrelor nervoase ale traheii Sunt neurofibroame si tum ale tecii nervoase. Capsula subtire , neteda, fibroasa pe sectalb galbui. Loc frecv de dezv traheea distal, apoi proximala si apoi medie. Trat: laserterapia endibronsica


Bronhosc obligatorie cu descrierea macroscopica a tumorii forma, dimensiune, baza de implantare, mobilitate, aspectul mucoasei deasupra si distal de formatiune, lumenul restant, efect biopsiei tumorale si chiar indepartarea endoscopica a tumorii.


Traheopatia osteocondroplastica

Afectiune benigna cu evolutie progresiva, de etiol necunoscuta, careact prin proemanintain lumenul cailor aeriene a unor noduli osteo-cartilaginosi. Nodulii respecta peretle post membranos. Sunt afectati peretii lat si ant din ¾ diatale ale traheii si ambele bronhii principale proximal. Poate exista si afecvtare subglotica. Tipic noduli cu aspect de spiculi duri, neregulati ai submucoasei, proeminand in lumenul bronsicce pot determina grade variate de obstructive. Bronhoscopic multiple formatiuni alb galbui papilomatoase, dure proiectate in lumenul trahealpe peretii ant si lateral cu extindere distal frecventa.Dimens 1-3 mm, pot fi pediculate sau pot conflua producand deformarea lumenuilui bornhiei.Mucoasa este normal, daca nodulii nu sunt ulcerate.. biopsia poate fi dificila cu prelevare inadecvata. 

Semiologia endoscopica in cancerul bronhopulmonar

Bronhosc permite:

- detectarea leziunilor preneoplazice (displazia), neoplazice precoce

- stabilirea tipului histopatologic

-stadializarea TNM

-evaluarea extensiei si operabilitatii cazului

Modificari

1.Semne directe (ale procesului tumoral propriu zis)

- vegetatiile endoluminale caract prin: forma (conopidiforma, mamelonara, polilobara), culoare (galbui, negricioase, rosii, aspect mixt), dimensiuni (milimetrice -mici burjoni pe fond inflamator, talie mare - situate in bronsii mari si trahee cu obstr de lumen

- stenoza bronsica data de infiltrarea neoplazica cu aspect de: tumori infiltrative, mucoasa neteda neregulata ingrosata' burelet mucos dur imobil cu resp, frec cu comoresie extrinseca

2. Semne indirecte ale neoplasmului

- compresia extrinseca insoteste rrecv infiltratia neoplazica, det de extensia extrapatietala a tumorii sau de invazia neoplazica ggl, vizibila la niv pintenilor

-rigiditatea bronsica (in cursul ciclului inspir-expir), patognomonica

-+/- alterari de statica (in atelectaziile instalante lent)

3. Semne indirecte ale invaziei ggl periferice - compresiuni' pereti bronsici neregulati, pinteni largiti etalati

4.Semne de insotire ale bronhiilor si tesutului pulmonar juxtapulmonar

-inflamatie/hipersecretie

-tesut de granulatie in caz de afectiuni concomitenyte sau anterioare neoplasmului


Clasificare dupa Ryosuka Ono:

1. TUMORA polipoida, nodulara, cu necroza

2. INFILTRATIE mocoasa ( neregulata, palida, luciu diminuat) , ectazii vasculare

3. OBSTRUCTIA LUMENULUI bronsic det de tumora sau infiltratie

4. STENOZA BRONSICA - infiltratie sau compresie

5. COMPRESIA EXTRINSECA adenopatie sau tumora


Semiologia endoscopica in carcinoidul bronsic

Adenomul bronsic are frecventa redusain patologia tumorala bronhopulm. Exista 3 varietati de adenom: carcinoidul, cilindromul si tumora mucoepidermoida

Carcinoidul bronsic si traheal sunt tumori neuroendocrine dezv din cel Kulchitzchy ale sist APUD. Carcinoidul bronsic este :

- carcinoidul tipic care poate fi proximal (vizibil endosc) si distal - periferic (frecv asimp)

-carcinoid atipic neuroendocrin cu cract de malignitate 

Aspect: masabronsica polipoida, cubaza pedunculata sau larga, situata in bronhiile principale,

lobare sau segmentare, intensvascularizata

Clinic tuse hemoptizie obstr btonsice cu epis de pneumonie

Brscopia de electie pentru diagnostic in carcinoidul bronsic centtral, permitandbiopsiecu ex anatomopat. Datorita vascularizatiei exita risc de henoragie masiva. In carcinoidul distal brscopia este normala, diag este chirurgical. Tratam ezte chirurgical.


Semiologia endoscopica in tuberculoza primara


Obiective:

1. recoltarea de produse pentru confirmare bacteriologica si histologica

- LB A  sensibilitate crescuta daca este eefectuat din zonele dencondensare pum

- brosaj protejat

- biopsia branuloamelor sau a pintenilor afectati cu examinare histologica si det BAaR

- punctia transbronsica cu analiza bacteriologica utila in compresii extrinseci

2. identificarea leziunilor endobronsice specifice si urmarirea evolutiei acestora

- inflamatia peretelui bronsic, ulceratii ale mucoasei

- stadiul de compresie extrinseca ggl

- fistula ganglio-bronsica cu elim de cazeum sau cu hernierea unui ggl in bronsie

- orificiul de fistula ganglio-bronsica cu granuloame perifistulare care pot realiza obstructuie sau totala a bronsiei

3. masuri terapeuticelocale: ablatia de granuloame, aspirarea de cazeum, identificarea fistulei bronsice


Semiologia endoscopica in tuberculoza secundara

TBC poate realiza leziuni ale cailor aeriene principale subglotice (trahee, bronhii primitive, lobare) care sunt accesibile endoscopic si leziuni in bronsiile periferice decelabile prin alte tehnici (CT)

In faza init inflamatorie:

- infiltrarea progresiva  a mucoasei

- edem difuz in burelt

- eroziuni, ulceratii circumscrise, uneori sangerande

- vegetatii asociate ulceratiilor

- tesut de granulatie la marginiile ulceratiilor

- secrretii albgalbui, pseudo membranoase,greu de aspirat


Clasif Chung a aspectelornendoscopice in TBC sec:

-activ-cazeoasa

-edematos-hiperemica

-ulcerativa

-granulomatoasa

-tumorala

-fibro-stenotica

-bronsitica nespecifica


Sechele traheo-bronsice post-TBC

Faza reparatorie, cicatricila:

- aparitia fibrozei

-coloratie congestiva

-retractie cu deformare tesuturi vecine

-stenoza cicatriciala - au tendinta de a ibteresa atat traheea cat si bronsiile principale, fiind etajate

Tratament endoscopic cu

- obiectiv primar restabilire permeabilitate cai aeriene - interventie pe bride sau stenoze cu sectionare urmata de dilatare cu balon

- obiectiv secundatr - asigurarea de supor pt segmantul dilatatsau pt peretii bronsici cu malacie - stentare

Semiologia endoscopica in sarcoidoza

- edematierea, paloarea si larbirea difuza a structurilorsupraglotice+/- arii rosii saugranulare si noduli punctiformi

- ingrosarea in forma de turban a epiglotei, pliurilor ariepiglotice si aritenoide

-lanivelul corzilor vocale eritem sau ingrosare a mucoasei dar in general fara afectarea mobilitatii

-stadiul I: frecvent aspect endoscopic normal, procese compresive extrinseci ( discordante intre amploarea compresieiextrinseci si aspectul nemodificat al pereteluibronsic subiacent), ectazii capilare in retea (difuz bilateral sau parcelar), noduli milimetrici la supraf mucoasei,pintenii lobarelor, segmentarelor etalati, placialb-galbui-sidefii la supraf mucoasei

-stadiul II-III : modificari ireversibile -  stenoze, tractiuni, cuduri, atrofie a mucoasei, efilare a pintenilor

Corpul strain endobronsic

Masa solida sau lichida ce trece incaile resp prin aspiratie sau inspiratie.

Clasificare corpi straini:

- unidimensiunali (ace) bidimensionali (monede) tridimensionali

- dupa compoziti: subst anorganice: metalice si nonmetalice, organice endogene (dinti),orig animala, orig vegetala, orig industriala

- dupa consistenta:  moale,elestica, dur

- duparadiologie: radioopace sau radiotransparente

Corpul strain poate fi 

-acut - se extrage in primele 48 ore

-cronic se  extrage mai tarziu (luni, ani)

Inhalarea unui corp strain produce consecinter imediate si la distanta.

Aspecte endobronsice in faza imediata:

- vizualizarea corpului strain cu sediu mai frecv in versantul drept,  bazele inf drepte

-inflamatia este redusa sau moderata

-inflamatia poate lipsi daca momentul aspiratiei este foarte recent

- poate fi insotita de bronhospasm si hipersecretie bronsica serromucoasa

Modificarile acute se remit dupa extragerea corpului strain

Faza cronica corespunde uneiinflamatii cronice generate deprezenta CS:

- vizualizarea CS este frecvent mascata denhipertrofia mucoasei bronsice frecv cu aspect tumoral

- vegetatii cu aspect granultiv pana la aspect pseudotumoral. Reactia granulativa aopera corpul strain si agraveaza stenoza bronsica deja existenta. Tesutul de granulatie poate impune bronhoscopii ulterioare pentru dezobtructie si extragerea tesutului, frecv sangerand

- hemoragii bronsice sau sangerari - determinate de ef iritatitiv 

- inflamatia bronsica ce insoteste CS, frecv afectata intreaga mucoasa a aarborelui bronsic. Inflam hipertrofica stenozeaza bronsiansi det supuratie retrostenotica

- hipersecretiebronsica det de ef iritatival CS. Secretiile purulente accent obstr bronsica pana la aparitia de abcese sauempiem pleural

- stenoze bronsice 

- ulceratii ale mucoasei daca CS erodeaza mucoasa 


Complicatii CS:

1. Complic legate de prezernta cs: supuratii bronho-pulm si pleurale , bronsiectazii, malignizare cicatrici restante

2. Complicatii legate demanopera deextractie: soc prin mecanism vagal, stop caridac, bradicardie,hipoxie, hipercapnie, acidoza, hemorragie masiva, perforatie, pneumotorax, emfizem mediastinal, migrarea in plam contralat, disparitia in bronhii inaccesibile, impingerea inprofunzime

3. Complicatii tardive: bronsiectaziile secundare, stenoze bronsice


Diagnostic si terapie endobronsica in bronsiectazii

Caracteristica anatomica marirea calibruluibronsic, clinic bronhoree purulenta. Implica dilatia bronsica cauzata de distructia elementelor de sustinerea peretilor bronsici. Bronhosopia demonstreaza originea subglotica a secretiilor pulmonare purulente conglomerate sau diluate fluide. diag pozitiv se pune pe CT.

Bronsiectazii congenitale ( manif precococe, lez bilat,forme hemoptoice uscate, asoc cu malf cong) si dobandite ( dupa aspiratie corpi straini, tuberculoza bronsica, infectiinespecifice, Bpoc, emfizem, tum benigne) 

Aspecte endoscopice:

1. Semne proprii in brosiectaczii

- secretii bronsice mucopurulente sau purulente, aderente ce formeaza dopuri,mulaje siintereseazamai multe orificii bronsice 

- modificari ale peretilor bronsici: tractiuni,cuduri, pi teni ascutiti, deformati,orificii bronsice largite, hiperplazie a mucoasei cu edem,hiperemie, ectazii vasculare

2. Semne proprii ale bolii de baza

- stenoza cicatriciala posttbc cu depozite antracotice

- stenoza prin compresie extrinseca ( adenopatii compresive)

- stenoza prin vegetatii endobromsice, granuloame de corpi straini

- spasm bronsic persistent, prin disparitia tonusului normal al peretelhi bronsic.

1. Semne caracteristicse la pac cu sd clinic de bronsiectazie:

a. Secretiile bronsice pot det:

-supuratie bronsica veritabila 800 ml/zi cu aspect verzui cenusiu, alb-galbui cu striuri sanghinolente,fetide

- secretie bronsica purulenta, dar maiputin abundentz. trena de secretii dinbronhii. dilatatii bronsice mai putin intinse

-secretii mucopurulentfe minime conglomerate in mulaje groase, vascoase , aderente la peretele bronsic

-absenta totala a secretiilor

- bronsiectazii hemoptoice, seci

b. Aspecte ale arborelui bronsi dupa aspirarea de secretii:

-60-70% semne de inflamatie bronsica: mucoasa congestionat, rosu-intens, ingrosata, inelele cartilaginoase mai putin vizibile decatnormal. Varietate cu f hipertrofica cu mocoasa doar wdiscretingrosata, orificii bronsice minuscule cu pinteni deformati

-20-30% mucoasa este normala sau discret congestionata pana la orif de diviziune ale lobarelor apoi apare o veritabila inflamatie. Mucoasa are numeroase vase vizibile ce produc la contact echimoze

- mucoasa de culoare gri, f subtire. Inele cartilaginoase f vizibile, pinteni bronsici f ascutiti, mucoasa este friabila

-in general aborele bronsic are calibru si dimensiune normala. uneori: retractii,excavatii, rar traheomegalie sau bronhomegalie

- alterari secundare ale orificiilor bronsice uneori cu o congestie circumscrisa

2. Semne proprii bolii de baza

Tuberculoza - boala cea mai bronsiectatica, endoscopoic: stenoze cicatriciale, cicatrici posttbc, modificaride statica bronsica

Secundar corpilor straini: apare in 6-8 sapt de la aspiratia corpului strain, tesut de granulatie , f friabil,hemoragic

Stenozele bronsice de origine tumorala det bronsiectazii in amonte

Stenozele cicatriciale posttraumatice sau inflamatoriipot proxuce bronsiectazii.


Rolul fibroscopiei in bronsiectazii:

-localizarea supuratiei

- efectuare lavajului bronsic aspirat protejatpt diag bacteriologoc

- bronhoaspiratir si fluidificare secretiilor ce favorizeZa drenajul

- instilatii bronsice de atb

- stabilirea indic chirurgicsale

- asociata bronhografiei ptconfirmarea suspiciunii de bronsiectazii siextensia acesteia

-