CAI RESPIRATORII SUPERIOARE
Rol:
- protejare CRI de corpuri straine
- incalzire aer inspirat
- filtrare aer inspirat
- umidificare aer inspirat
- functie olfactiva
- incalzeste, filtreaza, umidifica aer inspirat
- inalveola aer 100% saturat cu vapori de apa
- in VM aceste functii sunt ocolite
- camere de rezonanta
- paranazale – frontal, etmoidal, sfenoid, maxilar - sinuzite
- mastoide - mastoidita
- de la cav nazala pana le diviziunea spre larigesi esofag
- 3 diviziuni
- orofaringe
- hipofaringe = p laringiana
- corzi vocale → fonatie
- sfincter → rol in prevenirea aspiratiei
- cartilaje
- aritenoid
-cricoid
Glota = spatiul dintre corzile vocale
CAI RESPIRATORII INFERIOARE
- anterior cartilaj
- posterior m neted
BRONHII
- m neted + catilaj, dar circular
- bronhia dreapta - mai verticala ® risc mai de aspiratie
-
3 bronhii lobare: sup, mijl, inf
- bronhia stanga - 2 bronhii lobare: sup, inf
Arborele bronsic drept
PRIMITIVA DREAPTA: superior si medial pintenele traheal,
perete anterolateral cartilaginos, posteromedial perete plat membranos cu plici
longitudinale, inferior - lateral orificiul si pintenele LSD, se continua cu
bronhia intermediara
LOBARA SUPERIOARA DREAPTA: proximal partea distala a PD,
distal pintenele intersegmentar si cele trei segmentare, anterior perete
cartilaginos, posterior perete plat membranos
BRONHIA INTERMEDIARA: superior primitiva dreapta, anterior
perete cartilaginos, posteromedial perete plat, inferior - anterior orificiul
si pintenele LM, se continua LID
LOBARA INFERIOARA DREAPTA: superior bronhia intermediara,
posterior orificiul si pintenele apicalei inferioare drepte, medial emergenta
mediobazalei, inferior se continua cu trunchiul bazal care se ramifica in cele
patru segmentare
- Arborele bronsic stang
PRIMITIVA STANGA: superior traheea distala, posterior perete
plat membranos, medial perete partial cartilaginos, inferior pintenele
interlobar si emergenta LSS si LIS
LOBARA SUPERIOARA STANGA: la acest nivel planurile se
schimba: proximal portiunea distala a PS, distal pintenele
interlinguloculminal, anterior perete cartilaginos, posterior perete plat
LOBARA INFERIOARA STANGA: superior partea distala a PS si pintenele interlobar, posterior orificiul si pintenele apicalei inferioare stangi, inferior se continua cu trunchiul bazal stang care se imparte in cele trei segmentare, anterior perete cartilaginos
- 1-16 = zona conductionala
- broniolele nu au cartilaj, doar fibre
elastice + mm neted
- se mentin deschise prin tractiunea
exercitata de fortele elastice ale tesutului pulmonar ® sunt susceptibile la bronhospasm
Bronhiole resp (17-19) → Ducte alveolare → Saci alveolari → Alveole = Acin
- distanta alveola-capilar este <
decat o hematie
- alveolele sunt inconjurate de capilare
- sensibile la O2 + agenti inhalatori
Cel alveolara tip II – produce
surfactant
Macrofagele alveolare – indep resturi
celulare, fagociteaza particule straine
→ endoteliu cel capilare
→ mb bazala capilar
→ sp interstitial
→ mb bazala alveola
→ cel epiteliala alveolara
Surfactant
-
previne
colapsul bronsiolelor + alveolelor in special in expir prin ¯ tensiunii superficiale
- complianta pulmonara → ↓ work of breathing
- sangele
trece prin capilar in aprox ½ sec dar schimbul gazos are loc la traversarea
doar a ¼ din distanta
Distanta de difuziune + timpul de
difuziune cresc in:
→
congestia alveolara
→
edem alveolar + interstial
→
fibroza pulmonara
→ Respiratie externa – schimbul gazos la
nivelul mb alv-capilare
→ Respiratie interna – schimbul gazos
intre capilar si celule
INERVATIE
- PS – n X – stimulare prin iritare
laringiana → bronhoconstrictie in principal a cailor mici
- S – β – stimulare → bronhodilatatie
VASCULARIZATIE
→ bronsica – a bronsice (2% din DC)
→ pulmonara – a pulmonare – pereti f
subtiri cu f putin m neted
LIMFATICE
- reabsoarbe excesul de fluide din sp
interstitial pulmonar, peribronsic, pleural
- ↓ concentratie de proteine din sp
interstitial → ↓PCO2 → previne formarea edemului pulmonar
- filtreaza bacteriile + alte substante daunatoare in noduli limfatici
PLAMANII
→ drept -
55% din functia pulm
-
lobi: sup, mijl, inf
→ stang -
lobi sup (p inf lob sup = lingula), inf
- impartiti in segmente , fiecare cu
unitatea sa arteriala + venoasa + aeriana
PLEURA + SP PLEURAL
→ viscerala – nu are inervatie
→ parietala - rec pt durere
- cel pleurale produc o solutie aprox 10
ml care lubrefiaza suprafta pleurala, dezvolta tensiunea superficiala ce
mentine pleurele lipite si previne colapsul pulmonar
- sp intrapleural = p = - 5 mmHg
- pleura stg-dr – complet separate
CUTIA TORACICA
- col vert
- stern
- coaste (24)
MM RESP
→ Diafragmul - n frenic C3-C5
-
p centrala fibroasa = tendon central
-
atasat – proces xifoid, ultimele 6 coastte, coloana vertebrala
-
70% din Vt
→ mm intercostali externi – n
intercostali T1-12
→ mm accesori - m scalen – C4-8
-
m trapez – C3-4, n XI
-
scm - C2-3, n XI
→ mm intercostali interni
→ mm abdominali T7-12, L1
-
oblic int + ext
-
drept abd
-
transvers abd
MECANISME PROTECTIVE
- Tusea – stim mecanici, chimici, fizici
init tusea prin mecanism colinergic vagal reflex – rec in CRS
- Stranut – stim rec V + I
- Clearance – ul mucociliar
Fact ce infl clearance-ul:
- fumat
- hipoxia/hiperoxia
- hipercapnia
- lipsa umiditati aerului inspirat
- deshidratare sistemica
- cai resp artificiale
- anestezice inhalatorii
- narcotice
- sedative
- alcool
- infectii acute ale CR
- aspiratia trah cu distrugere celulara
- inhalarea de fum
- denervarea (trasnplant pulmonar)
- varsta ↑
- somnul
- sistemul mucociliar – cel ciliate +
mucus → 100 ml/zi (cel paroase + gl sudoripare)
→
Ig A
→
Enzime
→
Macrofage alveolare
→
Sist. limfatic pulmonar
→
Clearance mucociliar
CONTROLUL VENTILATIEI
-primar controlata prin stimuli chimici
in centrii reglatori din tr cerebral
Controlul voluntar
- cortex motor: lob frontal, aria
limbica
- este limitat controlul cortical asupra
celorlalti centrii respiratori
Controlul involuntar – bulb, punte, periferic
- Input – proprioreceptori +
chemoreceptori periferici prin n IX si X
- Output – n frenic (diafragm) + n
toracici (m intercostali)
Bulb -
centru principal coordonator pt input-uri
-
2 subcentre: inspirator si expirator
Punte -
2 centrii - apneustic – act pe bulb
pt a det inspirul profund
-
pneumotaxic – inhiba insp trimitand impulsuri la centru insp bulbar → det
ventilatie ritmica limitand inspiratia
Rec periferici - arcul aortic – IX
-
bifurcatia a carotide – X – chemoreceptori sensibili la conc de O2, CO2, H din
sg
Controlul hormonal
- resp controlata primar prin mecnism de
feedback ce implica stimuli chimici ce actioneaza pe chemorec in tr cerebral +
periferic
Chemorec centrali: - in bulb – influentat de conc de H (pH) a LCR
-
PaCO2 – determina ↑ maximala a conc H in LCR deoarece nu exista buffer proreina
-
↑ conc H → ↑ profunzimii si frecv respiratiei
-
nu raspund la PaO2
Chemorec periferici: - ↓ PaO2 - ↑ act
rec periferici → ↑ frecv + profunzimea ventilatiei
-
raspunde si la PaCO2 si H dar mai putin sensibili
Reflexe mecanice
Rec de intindere
- localizati in m neted bronsic
- stim prin hiperinflatia plamannului →
n X → centru respirator → ↑ timp expirator → limiteaza inflatia = Reflex de
inflatie Hearing Brener
Rec de iritatie
- intre cel epiteliale
- mediat de n X: bronhocontrictie, ↑
frecv respiratorie
Rec J
- in perete alveolar langa capilare
= rec juxtacapilari
- inervati de n X → resp superf pana la
apnee
- stimul – lich in alveole
Alti receptori:
- Propioreceptori din articulatii
- frecv rec din mm intercostali + diafragm
- rec durerii, temp
- barorec aortici + carotidieni
SEMIOLOGIA ENDOSCOPICA NORMALA A TRAHEII
Traheea este vizibila endoscopic dupa depasirea orificiului
glotic, jonctiunea cu laringele fiind situata la nivelul vertebrelor C6
– C7.
Lungimea traheei variaza intre 8 si 16 cm iar calibrul
traheal este 1,5 – 2,6 cm; culoarea mucoasei este roz.
Scheletul cartilaginos este format din 15 pana la 20 de
arcuri elastice, de culoare alb-sidefiu in forma de potcoava (semiluna),
situate anterior, incomplete in partea posterioara. Ele formeaza peretii
anterior si laterali ai traheei, intre ele delimitandu-se spatiile
intercartilaginoase.
La nivelul vertebrei T4 traheea se divide in
bronhiile principale (primitive) dreapta si stanga, aceasta zona numindu-se
bifurcatie traheala.
Pintenele traheal (carina) este prezent in partea interna a
bifurcatiei traheale, fiind dispus sagital. Este mai rotunjit la copii mici si
obezi si mai ascutit la longilini.
SEMIOLOGIA ENDOSCOPICA NORMALA A ARBORELUI BRONSIC DREPT
Bronhia primitiva dreapta este mai scurta si mai larga decat
cea stanga, prezinta 3 – 5 cartilagii si are o lungime de 1,5 – 2 cm.
Lobara superioara dreapta (LSD) isi are originea din
primitiva dreapta lateral, fiind scurta (0,5 – 1 cm) divizandu-se apoi in trei
segmentare: apicala superioara, dorsala superioara si ventrala superioara.
Bronhia intermediara continua primitiva dreapta dupa
emergenta LSD, avand o lungine de 2 – 2,5 cm, la acest nivel cartilagiile fiind
asemanatoare cu cele ale primitivei drepte. Distal si anterior prezinta
orificiul de emergenta si pintenele lobarei medii, locul de jonctiune cu lobara
inferioara dreapta.
Lobara medie (LM) se desprinde din bronhia
intermediara anterior, pintenele LM fiind dispus orizontal. Are un lumen
ingust, relativ lung, orientat anterior, bifurcandu-se dupa circa 2,5 cm in
doua segmentare laterala si mediala.
Lobara inferioara dreapta (LID) continua trunchiul
intermediar dupa despinderea lobarei medii avand o lungime foarte mica (circa
0,5 cm) deoarece posterior, opus orificiului LM se desprinde segmentara apicala
inferioara dreapta cu traiect posterior si usor ascendent. Dupa desprinderea apicalei
inferioare drepte (bronhia Nelson) ramane asa-numitul trunchi bazal drept cu
aspect romantat numit „D’Artagnan si cei trei muschetari” fiind constituit din
segmentarele bazale drepte. Prima pe peretele medial se desprinde segmentara
mediobazala numita si paracardiaca sau infracardiaca. Distal se desprind apoi
alte trei segmentare bazale: segmentara bazala anterioara dreapta, segmentara
laterobazala dreapta si segmentara posterobazala dreapta.
SEMIOLOGIA ENDOSCOPICA NORMAL A ARBORELUI BRONSIC STANG
Bronhia primitiva stanga este identica ca structura cu
primitiva dreapta dar este mai ingusta si mai lunga (circa 4 – 6 cm). Scheletul
cartilaginos prezinta 8 – 12 cartilagii care formeaza peretii anterior, lateral
si partial medial. Distal se divide in doua bronhii lobare: lobara superioara
stanga (LSS) spre lateral si lobara inferioara stanga (LIS) spre inferior.
Lobara superioara stanga se desprinde din PS, se
divide dupa 0,5 – 1 cm in doua ramuri: lingula care se desprinde anterior si
inferior si culmen superior si posterior. Culmenul se imparte in doua
segmentare: apicodorsala superioara stanga si ventrala superioara stanga.
Lingula are doua subsegmentare: superioara si inferioara.
Lobara inferioara stanga continua primitiva stanga
distal de pintenele interlobar. Este scurta (0,5 cm), posterior imediat sub
emergenta sa desprinzandu-se segmentara apicala inferioara stanga. Dupa
desprinderea acesteia, incepe trunchiul bazal stang, care are doar trei segmentare:
anterobazala stanga, laterobazala stanga, posterobazala stanga.
ANOMALII DE DIVIZIUNE
Astfel putem intalni bronhii principale verticalizate cu
pinteni ascutiti la persoanele longiline, mucoasa intens colorata hiperemica cu
pinteni usor rotunjiti etalati, cu secretii relativ abundente si relief
cartilaginos mai putin evident la copii, persoane obeze si pacienti pletorici.
La varstnici putem intalni in mod normal o coloratie mai palida a mucoasei, o
mobilitate redusa cu arcuri cartilaginoase accentuate si uneori lumene
bronsice cu diametre crescute.
Acestea sunt rezultatul unei tulburări în dezvoltarea
pulmonară constând fie într-un număr inadecvat de muguri pulmonari, fie în
faptul că aceştia se desprind de la un alt nivel decât cel normal
Cel mai frecvent, acestea se întâlnesc pe dreapta şi formele
clinice cele mai des întâlnite evidenţiate printr-un examen bronhoscopic atent
sunt bronhia traheală şi bronhiile segmentare supranumerare superioare
drepte
Bronhia traheală presupune originea bronșiei
lobare superioare drepte de la nivel traheal și reprezintă prezenţa unui
ram bronhic desprins de pe faţa laterală dreaptă a traheei deasupra nivelului
bifurcaţiei traheale, ram care deserveşte un teritoriu aparţinând lobului
superior al plămânului.
a) anomalii bronşice cu originea în bronhii normale de
rang superior (bronhii segmentare superioare axilare sau o bronhie
segmentară superioară accesorie)
b) anomalii bronşice desprinse impropriu din arborele aerian (bronhia
traheală) bronhia cardiacă accesorie, bronhia în punte - variantă rară în
care bronhia primară dreaptă deserveşte lobul superior drept, iar bronhia
intermediară care ia naştere din primitiva stângă traversează linia mediană
pentru a intra în plămânul drept.)
c) anomalii asociate unui situs anormal (în situs inversus,
configuraţiile normale ale arborelui bronşic drept şi stâng sunt inversate)
d) anomalii mixte (aici se includ abateri de la diviziunea
normală bronşică care nu se potrivesc în nici una din categoriile de mai sus –
ex.: diverticuli ai ramului lobar superior drept.
Bronhii lobare sau segmentare supranumerare – bronhia cardiaca accesorie ddreapta – orificiul situat pe peretele intern al trunchiului intermediar; izomeria bornsica (plamanul in oglinda), dextroizomeria (cate 3 lobi pe fiecare parte), levoizomeria. Bronhia supranumerara – origine in peretele inferior al primitivei drepte sau al trunchiului intermediar.
Hipoplazie, Agenezie pulm, stenoze bronsice congenitale,
fistule esobronsice, sechestratii pulmonare