CriticalIdea

Definitia durerii. Scale de durere

1. Fiziopatologia durerii acute si cronice

Definitia durerii acute si cronice

Durerea = experienta senzoriala si emotionala neplacuta asociata cu lez tisulara actuala sau potentiala

Durerea acuta = raspunsul normal al corpului la stimuli noxici cu exprimarea durerii

- regiunile din jurul zonei lezate sufera modificari devenind sensibile la stimuli minori – se rezolva dupa vindecare leziune:

→ hiperestezia - ↑ aprecierii oricarui stimul

→ hiperalgie - ↑ aprecierii stimulului dureros

→ allodinia – senzatii de durere ca raspuns la stimul normal nedureros

Durerea cronica = sensibilizare SN care raspunde mai rapid la stimuli noxici si nenoxici

Subdiviziuni

- Durerea din lez tisulara continua

- durerea artrita reuamtoida

- restrictioneaza miscarile

- Durerea cronica benigna

- dupa hiperestezie, allodinie

- Durerea din cancer

2. Tehnici de analgezie folosite in terapia durerii acute si cronice

Tehnici subiective de evaluare a durerii (Scale de durere)

- Numeric Rating Scale (NRS) 0-10

- Verbal Descriptor Scale: adjective care descriu durerea (slabă, moderată, severă)

- Pain Thermometer: unui termometru cu termeni care descriu creşterea intensităţii durerii

- Faces Pain Scale: o serie de feţe, fiecare descrie o expresie facială diferită, dintre care pacientul selectează pe cea care exprimă durerea resimţită (Fig. 3)

- Scalele multidimensionale de durere¹⁴ (exemplu McGill Pain Questionnaire - MPQ) evaluează diferite aspecte ale durerii (intensitate, efecte, senzaţii, localizare), dar sunt greu de utilizat pentru durerea acută.

Nutritie

Metode de calculare a necesarului energetic

BMR = energia necesara pt efectuarea muncii fiziologice in cond de repaus intr-un status postabsorptiv si termoneutru

1. Estimare simpla

35kcal/kg/zi

1 kcal/kg/h cu ajustare: pentru femei se scad 5-10%, se adauga coef fct activitate si stres

2. Calorimetria directa

3. Calorimetrie indirecta - masurare VO2 si VCO2, pierderi urinare N2

- se refera la consumul de O2 in conditii metabolice bazale de repaus fizic si psihic complete, pe nemancate la o T^o apropiata de confortul termic

1 l O2 consumat = 4.8 Kcal = echivalentul energetic al O2

DER = (3,94 x VO2 + 1.11 x VCO2) x 1.44

Coeficientul respirator = RQ = raport CO2 produs / O2 consumat = VCO2/VO2

RQ glucoza = 1

RQ lipide = 0.7

RQ proteine = 0.6

4. Ecuatia Harris Benedict

MB (M) = 66.5 + 13.8 x G + 5 x H – 6.8 x varsta

MB (F) = 655.1 + 9.6 x G + 1.8 x H – 4.7 x varsta

- adaugare factor stres 29-54 % datorat cresterii necesarului energetic patologic

PO - per os

EN - nutritie enterala

PN - nutritie parenterala

AG - aspirat gastric

PO > EN > PN dupa max 48h in STI.
>500 ml AG/6h oprire EN.
Dieta isocaorica este energia administrata in jurul tintei dietei definite.
Hipocaloric sau underfeeding este energia administrate sub 70% din tinta dieta.
Overfeeding este aportul caloric administrat peste 110 % din tinta definita.
Dieta scazuta in poteine este administrarea de proteine sub 0.5 g/kg/zi.
EN initiata treptat, maximala in 3-7z
EN trebuie administrate mai curand continuu decat in bolusuri.
La pacientii cu interventie chirurgicala la nivel abdominal sau esofagian, EN precoce este de preferat fata de EN tardivaLa pacientul critic cu complicatii chirugicale post interventii abdominale sau esofagiene si care nu poate fi alimentat oral, trebuie preferata EN (mai curand decat PN) daca nu este present sd de compartiment, discontinuitate sau obtructie de tract digestive.
In cazul unei fistule anastomotice interne sau externe trebuie asigurat un suport nutritional distal de fistula pentru administrarea EN.
In cazul unei fistue anastomotica interne sau externa daca nu exista abord pentru EN, trebuie initiata PN
Glicemia trebuie masurata initial (dupa admisia in STI sau dupa initierea nutritiei artificiale) si cel putin la 4 ore pentru primele 2 zile.
Insulina trebuie administrata cand nivele glicemiei depasesc 10 mmol/L (150 - 180 mg/dl).
Electroliti (K, Mg, P) trebuiesc masurati cel putin o data pe zi in prima saptamana si suplimentati daca e nevoie.

EN se intarzie

- Instabilitate hemodinamica marcata
- Hipoxemie severa, hipercapnie, acidoza.
- HDS activa.
- Ischemie intestinala
- Fistula intestinala cu debit mare daca nu se poate administra distal de fistul
- Sd de compartiment abdominal
- Aspirat gastric >500 ml/6 h

EN in doze mici

- Hipotermie terapeutica
- Hipertensiune intra-abdominala fara sd de compartiment
- La pacientii cu insuficienta hepatica acuta independent de gradul encefalopatiei

EN se administreaza precoce

- ECMO

- TCC

- AVC ischemic sau hemoragic

- Leziune spinala

- Pancreatita acuta severa

- Interventie chirurgicala pe aorta abdominala

- Trauma abdominala dupa restaurare continuitate tract digestive

- Administrare de blocanti neuromusculari

- Pozitie prona

- Indiferent de prezenta zgomotelor intestinale daca nu este suspectata ischemie mezenterica sau obstructive la pacientii cu diaree

Necesarul de macromolecule

BG = (weight (kg) = 2.2 xBMI + 3,5 x BMI x (height – 1,5 m)

Adjusted body weight = (Actual body weight - ideal body weight) x 0.33 + ideal body weight

Incepe cu 8-10 Kcal/kg/zi

Target 25 – 30 kcal/zi dupa aprox 7 z

Glucoza 3,4 kcal/g

- maxim 5 mg/kg/min

- Majoritatea kcal zilnice

Aminoacizi 4 kcal/g

- 1,3g/kg/zi proteine

Lipide 2 kcal/ml (20%)

- Maxim 1,5 g lipide/kg/zi

- 30% din Kcal zilnice

- Monitorizare trigliceride

- Propofol 1,1 kcal/ml

- Clevipide 2 kcal/ml

Prokinetice

- Eritromicina intravenoasa 100 -250 mg x 3 /zi pentru 2-4 zile

- Metoclopramid 10 mg x2/3 /zi

- Eficacitatea eritromicinei sau a altor prokinetice scade la 1/3 dupa 72 h si trebuiesc intrerupte dupa 3 zile.

Glutamina in paralel cu EN

- Ars 0.3-0.5 g/kg/zi pentru 10-15 zile

- Trauma 0.2-0.3 g/kg/zi pentru 5 zile

- TCC 0.2-0.3 g/kg/zi pentru 10-15 zile

- CI: IR, IH, instabilitate hemodinamica

Vit D3 in doza unica 500.000 UI la nivele de vit D3 scazute (25-hydroxy-vitamin D < 12.5 ng/ml, or 50 nmol/l) in primele 7 zile

Vitamine

Microelemente

- Doze mari de EN cu omega 3 nu se administreaza in bolus

- EN cu omega 3 se pot administra in doze nutritionale

- Doze mari de EN cu omega 3 nu se administreaza de rutina

Electroliti

NUTRIC

Scorul NUTRIC cuantifica riscul pacientilor critici de a dezvolta evenimente adverse si poate fi modificat prin terapie agresiva nutritionala

Variabile	Limite	Puncte
Varsta	<50	0
	50-75	1
	>75	2
APACHE II	<15	0
	15-20	1
	20-28	2
	>28	3
Numar de comorbiditati	0-1	0
	>2	1
Numar de ziel de spitalizare in ICU	0-1	0
	>2	1
IL6	0-400	0
	>400	1

Scorul Nutric daca avem valoare IL6

Suma punctelor	Categorie	Explicatie
6-10	Scorul mare	- Se asociaza cu prognostic defavorabil (mortalitate, ventilatie) - Beneficieaza de terapie nutritionala agresiva
0-5	Scorul mic	- Risc scazut de malnutritie

Scorul Nutric daca nu avem valoare IL6

Suma punctelor	Categorie	Explicatie
5-9	Scorul mare	- Se asociaza cu prognostic defavorabil (mortalitate, ventilatie) - Beneficieaza de terapie nutritionala agresiva
0-4	Scorul mic	- Risc scazut de malnutritie

NRS 2002 Nutritional Risk Screening

Screening initial	Da	Nu
1.BMI<20
2.Pacientul a pierdut din greutate in ultimele 3 luni?
3.Pacientul si-a redus aportul caloric in ultimele 3 luni?
4.Este pacient critic?
Un raspuns DA treci la screening final NU la toate intrebarile – reevaluare saptamanala

Screening final
Status nutritional precar		Severitatea bolii (~Cresterea necesarului)
Absent Scor 0	Status nutritional normal	Absent Scor 0	Status nutritional precar
Usor Scor 1	Pierdere G >5% in 3 luni Aport nutritional intre 50-70% din necesarul normal in saptamana precedenta	Usor Scor 1	Fractura de sold Pacienti cronici, in special cu complicatii acute: ciroza, BPOC
Moderat Scor 2	Pierdere G >5% in 2 luni BMI 18.5 – 20.5 + stare generala alterata Aport nutritional intre 25-50% din necesarul normal in saptamana precedenta	Moderat Scor 2	Chirurgie abdominala majora AVC Pneumonie severa Boala hematologica maligna
Sever Score 3	Pierdere G >5% in 1 luna (>15% in 3 luni) BMI 18.5 – 20.5 + stare generala alterata Aport nutritional intre 0-25% din necesarul normal in saptamana precedenta	Sever Score 3	TCC Transplant Pacient in STI (Apache >10)
Score ++		Score = Total score
Varsta daca ≥ 70 se adauga 1 la scor = scor ajustat la varsta
Scor >3 pacientul necesita initiat plan nutrtional Scor <3 evaluare saptamanala. Daca pacientul este programat pentru o interventie chirurgicala majora necesita un plan nutritional preventiv pentru evitarea riscului asociat

Severitatea bolii poate fi cuantificata:

Scor = 1 - pacient cu boala cronica admis in spital datorita complicatiilor

Scor = 2 – pacient la pat datoita bolii, de ex post interventie chirugicala majora.

Scor = 3 – pacient in STI ventilat mecanic

2020 ESPEN guideline on clinical nutrition in the intensive care unit

Infectia cu Clostridium Difficile

Infectia Clostridium Difficile (ICD)

= sindrom diareic acut insotit de o inflamatie a colonului, cauzata de bacteria Clostridium Difficile (CD), un bacil Gram pozitiv, anaerob, sporogen, producator de exotoxine.

Colonizarea cu CD

= identificarea prezentei CD fara dezvoltarea simptomelor, portaj asimptomatic. Colonizarea la momentul admisiei in spital, creste riscul de a dezvolta ICD de 6 ori.
Forme clinice de ICD – enterocolita acuta, megacolon toxic

Clasificarea ICD in functie de severitate se efectueaza in conformitate cu modificarile clinice si cu factorii de risc ai pacientului (varsta peste 65 de ani, imunodepresie, internare in ATI la momentul debutului, alte boli cronice asociate)

1. Infectie cu CD usoara - moderata

- sindrom diareic acut,

- dureri colicative abdominale,

- febra ≤38.5 C,

- greata,

- anorexie,

- varsta < 60 ani,

- numar de leucocite <16 000 celule/mm3,

- albumina > 3.5 g/dl,

- nu necesita antibioticoterapie sitemica

2. Infectie cu CD severa - asociaza in plus

- leucocitoza ≥ 15.000 celule/mm3 sau

- creatinina > 1,5mg/dl

3. Infectie cu CD fulminanta - asociaza in plus

- hipotensiune,

- soc,

- ileus,

- megacolon (distensie colon > 7cm, distensie cec >12cm, complicat cu perforatie intestinala si peritonita)

- Scor ZAR > 2

Factori scor Zar	Puncte
Varsta > 60 ani	1
T >38.3 C	1
Albumina < 2,5 g/dl	1
Lc > 15.000	1
Colita pseudomembranoasa evidentiata endoscopic	2
Tratament in ICU	2

Clasificarea ICD in functie de modalitatea de dobandire

1. ICD dobandita in comunitate

ICD debut simptome sub 48h de la internare in conditiile in care pacientul nu a fost spitalizat in ultimele 12 saptamani

sau debut peste 12 saptamani de la ultima externare

2. ICD asociata asistentei medicale

debutul simptomelor la cel putin 48h de la internare

sau debut in primele 48 de ore daca pacientul a fost internat in alta unitate sanitara cu cel putin 4 saptamani anterior externarii

sau debut la domiciliu in primele 4 saptamani ulterior externarii si cu legatura epidemiologica fata de alte cazuri cu infectie/colonizare cu ICD

ICD nedeterminata - debut la domiciliu intre 4 si 12 saptamani de la externare

ICD recidivata - ameliorarea simptomelor in timpul tratamentului adecvat, urmata de reaparitia simptomelor in termen de 2 – 8 saptamani de la de la debutul episodului anterior

Reinfectie cu ICD – debutul simptomatologie la peste 8 saptamani de la debutul episodului anterior

ICD complicatii

1. Megacolon toxic

2. Enteropatia cu pierderea proteinelor = prezenta hipoalbuminemiei asociata cu ICD in absenta colitei fulminante. Inflamatia peretelui intestinal contribuie la trecerea libera a albuminei in lumen, provocand pierderi de albumina din colon cu o sinteza hepatica compensatorie inadecvata. Ca urmare, nivelul seric de albumina scade sub 2 g dl, pot sa apara ascita si edeme periferice.

3. Manifestarile extracolonice includ cazurile rare de apendicita indusa de CD, enterita si afectiuni extraintestinale precum celulita. infectii ale tesuturilor moi, bacteriemie si artrita reactiva.

Factori de risc pentru dezvoltare infectiei:

Antibioterapia in ultimele 8 saptamani
Inhibitorii de pompa de protoni
Spitalizarea indelungata
ICD in antecedente, colonizarea cu CD
Factori individuali:
Varsta peste 65 ani,
Boala renala cronica,
Insuficienta cardiaca cronica,
Sindromul de intestin iritabil,
Imunodepresia secundara bolilor sau tratamentelor,
Neoplaziile,
Hipoalbuminemia,
Interventiile chirurgicale sau manipularile pe tract digestiv,
Medicatia care reduce ph-ul sucului gastric (Inhibitorii de pompa de protoni),
Nutritia enterala

Ridica suspiciunea de ICD prin identificarea prezentei a 3 sau mai multe scaune diareice in 24 ore, si a factorilor de risc: tratamente cu antibiotice anterioare si recente, spitalizare recenta/ prelungita, boli cronice, alte tratamente (ex: inhibitori de pompa de protoni)

Sugarii și copiii mici pot fi colonizați cu C. difficile toxigen fără a dezvolta boala, de aceea testarea nu se recomandă sub vârsta de 2 ani.

Criterii de diagnostic

Tablou clinic compatibil (cel putin 3 scaune modificate in ultimele 24 h /colita pseudomembranoasa observata endoscopic, intraoperator sau megacolon toxic evidentiat clinic si imagistic

si teste de laborator pozitive pentru CD – cel putin unul dintre urmatoarele:

- identificare toxina A si/sau B in materiile fecale prin metode imunoenzimatice (ELISA, ELFA, imunocromatografice)

- identificare toxina A si/sau B in materiile fecale prin metode moleculare (rtPCR) de detectare a genelor ce codifica toxinele (NAAT – Nucleic Acid Amplification Tests – teste de amplificare a acidului nucleic): tcdA, tcdB sau toxina binara.

Tratament

Tipul infectiei	Tratamentul recomandat
Primul episod ICD usoara sau moderata	FIDAXOMICIN 200 mg bid x10 zile VANCOMICINA 125 mg /6h, po, 10 zile
Primul episod ICD severa sau fulminanta	VANCOMICINA 500 mg/6h, per os pentru 48-72 h, apoi 125 mg/6h 10 zile +/- METRONIDAZOL 500 mg/8h, iv VANCOMICINA clisma 500 mg/100 ml intrarectal/6h Evaluare chirurgicala Transplant flora colonica
Prima recidiva	Daca primul episod a fost tratat cu Metronidazol, se va administra Vancomicina 125 mg/6h, po10 zile. sau Daca primul episod a fost tratat doza standard de Vancomicina, se va admimistra Vancomicina tratament prelungit cu doze doze reduse treptat: 125 mg/6h, po 10 zile 125mg/12h, po 14 zile 125mg/24h, po 7 zile 125 mg/48h, po 7 zile 125mg/2-3zile, po 7 zile
A doua recidiva	Vancomicina 125 mg/6h po 10 zile urmat de Rifaximin 400 mg/8h po 20 zile Sau Transplant de microbiota fecala

IN recurentele < 6 luni se poate administra Bezlotoxumab 10mg/kg o doza intravenos

Tratament chirurgical

Se impune consult chirurgical la bolnavul cu evoluție gravă cu iminență de perforație de colon, megacolon toxic sau neresponsiv la managementul medical, bolnavi cu evoluție spre sepsis sever/ șoc septic.

Elemente de gravitate: leucocite ≥ 20000/ mmc, sepsis, insuficiență renală, pseudomembrane descrise endoscopic.

Mortalitatea în colectomii este intre 25- 75%.

Submersie. Inec

Imersia in apa – efecte fiziologice - efectele sunt determintre de densitatea apei > densitate aer si de presiunea hidrostatica:

- ↓ volumul de gaz toracic

- ↑ DC

- ↑ Dz

- ↑ volumului sanguin intratoracic cu 20% → hipervolemie detectata de baroreceptori → alerteaza hipotalamusul → diureza (varf in 1-2h) + natriuureza (varf in 4-5h)(↓ reabsorbtia tubulara de Na) → restrictie de fluide + vasopresina

Gaze alveolare

- in coborare O2 si CO2 ↓ alveolar datorita trasferului mai mare al acestora in capilarul pulmonar comparativ cu N2

- in urcare O2 si CO2 ↓, la suprafata P_AO2 ~ P_ACO2

Decompresia

- fomare de bule ce contin cantitati crescute de N2

- clinic – in functie de cresterea bulelor

- articulatii – tip I DCS

- maduva spinarii + SNC → tip II DCS

- sistemul audiovestibular, plamani

Barotrauma pulmonara = supradistensie pulmonara → distructie parenchim pulmonar

Embolism venos + arterial

Tratament: - pozitie trendelenburg

- ventilatie O2100%

- corticoizi parenteral

- lidocaina

Terapia de recompresie: - recompresie

- O2 hiperbar

INECUL

= cauza de deces secundara asfixiei prin imersie in lichid sau care apare in primele 24 ore de al imersie

= proces datorat imersiei intr-un mediu lichidian orin care rezulta o disfunctie respiratorie primara

Plaman: - initial obstructie a cailor aeriene superioare cu fresh water FW (apa dulce) sau saline water SW (apa mare) care determina la contactul cu mucoasa tractului respirator laringospasm

- aspiratie SW/FW → obstructie mecanica cu componente de aer, agravata de bronhoconstrictie, edem al mucoasei si detritusuri din apa/continut gastric

- aspiratia de apa ↓ complianta pulmonara + apar zone de sunt

→ pierdere surfactant

→ leziuni epiteliu alveolar + endoteliu capilar

→ inundare alveole

→ hipoxie pulmonara cu sunt in trapulmonar

- 48% din innecati dezvolta ARSD in primele zile

- pneumonie poate aparea tardiv cu germeni atipici

→ apa dulce: - atelectazie datorita ↑ tesiunii de suprafata

- bronhoconstrictie

- EPA noncardiogen

- inactiveaza surfactantul in alveole

- leziune pneumocit de tip II, ↓ si productia de surfactant

→ apa sarata: - hipertonica → atrage apa din plasma in alveole → EPA

- ef osmotice pe pneumocistul tip II

Creier: - moarte cerebrala prin hipoxie severa

- prognostic bun apa rece → ↓ metabolismul cerebral

Cord: - aritmii A+V → in special FiV (hipoxie + acidoza respiratorie si metabolica + exces CA)

Rinichi: - oligoanurie determinata de necroza tubulara acuta

- rabdomioliza si CID

Hematologic: - apa dulce – hemodilutie + hemoliza → CID

- apa sarata – hemoconcetratie

Tratament

1. Masuri generale:

- ! boli asociate (IMA, aritmii, convulsii, hemoragie subarahnoidiana) si consum de droguri, alcool

- leziuni SNC si MS

2. Management ICU

- indicatie admisie: insuficienta respiratorie, stop cardiac, aritmii, alterarea starii de constienta

- clinic: cianoza, tahicardie, h/HTA, hT⁰, dispnee cu sputa rozata, raluri difuze, weezing

- laborator: acidoza metabolica (lactat↑), hipoxemie, electroliti in gen N, frecv hipoglicemie, hemoliza, rabdomioliza

- EKG – aritmii, ischemie

- RxCP – infiltrate difuze bilateral

3. Managment respirator

- Atelectazie, EPA , ARDS, corpi straini (bronhoscopie), bronhospasm

- PEEP f important

- ventilatie protectiva cu volume mici

- poarta de intrare pt bacterii → pneumonie la 2-7 zile ( frecv Klebsiella, Pseudomonas, E colli, Proteus, Stafilococ, Candida, Aspergilius)

- ATB profilactica nu imbunatateste supravietuirea

4. Resuscitarea cerebrala

- leziunea cerebrala e influentata de varsta, temperatura apei, timpul de submersie, leziuni coeexistente, b preexistente

HYPER : hiperhidratare

hiperpirexie

hiperexcitabilitate

hiperrigiditate

→ diureza osmotica

→ hiperventilatie

→ coma barbiturica

→ relaxante musculare

→ hipotermie

→ evitare corticozi sistemici

5. Lavajul pulmonar terapeutic

- inec controlat – in fibroza chistica, proteoliza alveolara pulmonara

- complicatii – inundare plaman controlat, hipoxemie, hidropneumotorax, pneumonie

Criterii diagnostice pentru AKI (KIDIGO)

AKI - acute kidney injury - este un sindrom ce este caracterizat prin deteriorarea brusca, in zile sau ore, a functiei renale.

Conform KIDIGO 2012 AKI se defineste:

Cresterea creatininei serice cu ≥0.3 mg/dl (≥26.5 μmol/l) in 48 ore sau
Cresterea creatininei serice cu ≥1.5 x valoarea de baza din ultimile 7 zile sau
Volumul urinar <0.5 ml/kg/h pentru 6 ore

Stadii AKI

AKI 1	Cresterea creatininei serice cu ≥0.3 mg/dl (≥26.4 μmol/L) sau cresterea cu 1.5 - 1.9 x fata de valoarea de baza	Debit urinar <0,5 ml/kg/h pentru 6-12 h
AKI 2	Cresterea creatininei serice cu 2 - 2.9 x fata de valoarea de baza	Debit urinar <0,5 ml/kg/h pentru 12 h
AKI 3	Cresterea creatininei serice cu >3 x fata de valoarea de baza	Debit urinar <0,3 ml/kg/h pentru 24 h sau anurie >12 h

AKI recuperare - absenta criteriilor legate de urina si creatinina in 7 zile de la instalarea AKI

Recuperare AKI in 48h de la instalare = recuperare rapida.

Persistenta AKI in ziua 7 = AKD = acute kidney disease

Persistenta AKI in ziua 90 = chronic kidney disease

Limitarile definitiei KIDIGO:

1. Creatinina

Productie determinata de masa musculara, aportul de carne si de cantitatea de creatina generata de ficat si rinichi
Creste la 24-36 h dupa injuria renala
Nu exista metoda de laborator standardizata pentru cuantificarea ei
Sunt substante care interfera cu masurarea - 5-fluorocytosine, cefoxitin, bilirubin
Afectata de statusul volemic
Cresterea creatinine trebuie sa tina cont de statusul renal preexistent (o crestere cu 0,3 mg/dl provoaca modificari diferite in GFR la un pac cu functie renala normala sau la un pac cu CKD)
Dexametazona poate creste creatinina prin excipientii aflati in forma injectabila
Cimetidna, trimethiprim interfera cu secretia tubulara a reatinei det crestera ei serica fara modif in functia renala
Cresterea productiei in boli hepatice, sepsis poate intarzia sau impiedica diagnosticul de AKI
Ingerarea de substante care determina generarea de creatinina independent de functia renal (creatina, carne gatita)
GFR creste fiziologic in sarcina

2. Volumul urinar

Obezitate - supra diagnosticare AKI daca se foloseste greutatea actuala la debitul urinar
Oligurie - datorita eliberarii temporare de ADH (postoperator, greata, durere)

Alti parametrii functionali

Cistatina C

Produsa de celule nucleate la rata constanta si eliberata in plasma
Are GM mica ce permite filtrarea glomerulara
GFR bazata pe cistatina e mai fidela decat cea pe creatinina

Testul de stres la Furosemid = 1mg/kg furosemid bolus IV (sau 1,5 mg/kg la pacientii care au primit furosemid in ultimele 7 zile) DACA pac cu AKI I sau II produc <200 ml urina in urmatoarele2 h creste riscul de progresie catre AKI III si de necesar de RRT

Biomarkeri AKI

Enzime tubulare urinare
Urinary kidney injury molecule-1 (KIM-1)
Interleukin-18 urinara (IL-18)
Neutrophil gelatinase-associated lipocalin (NGAL)
Liver-type fatty acid-binding protein(L-FABP) urinar
Tissue inhibitor of metalloproteinases-2 urinar (TIMP2) and insulin-like growth factor-binding protein 7 (IGFBP7)
C-C motif chemokine ligand 14 urinar (CCL-14)