Submersie. Inec

---

 Imersia in apa – efecte fiziologice - efectele  sunt determintre de densitatea apei > densitate aer si de presiunea hidrostatica:

- ↓ volumul de gaz toracic

- ↑ DC

- ↑ Dz

 

- ↑ volumului sanguin intratoracic cu 20% → hipervolemie detectata de baroreceptori → alerteaza hipotalamusul → diureza (varf in 1-2h) + natriuureza (varf in 4-5h)(↓ reabsorbtia tubulara de Na) → restrictie de fluide + vasopresina

Gaze alveolare

- in coborare O2 si CO2 ↓ alveolar datorita trasferului mai mare al acestora in capilarul pulmonar comparativ cu N2

- in urcare O2 si CO2 ↓, la suprafata P_AO2 ~ P_ACO2

Decompresia

- fomare de bule ce contin cantitati crescute de N2

- clinic – in functie de cresterea bulelor

                       - articulatii – tip I DCS

                       - maduva spinarii + SNC → tip II DCS

                       - sistemul audiovestibular, plamani

Barotrauma pulmonara = supradistensie pulmonara → distructie parenchim pulmonar

Embolism venos + arterial

Tratament:    - pozitie trendelenburg

                       - ventilatie O2100%

                       - corticoizi parenteral

                       - lidocaina

Terapia de recompresie:    - recompresie

                                              - O2 hiperbar

INECUL

= cauza de deces secundara asfixiei prin imersie in lichid sau care apare in primele 24 ore de al imersie

= proces datorat imersiei intr-un mediu lichidian orin care rezulta o disfunctie respiratorie primara

 

Plaman:         - initial obstructie a cailor aeriene superioare cu fresh water FW (apa dulce) sau saline water SW (apa mare) care determina la contactul cu mucoasa tractului respirator laringospasm

                       - aspiratie SW/FW → obstructie mecanica cu componente de aer, agravata de bronhoconstrictie, edem al mucoasei si detritusuri din apa/continut gastric

                       - aspiratia de apa ↓ complianta pulmonara + apar zone de sunt

            → pierdere surfactant

            → leziuni epiteliu alveolar + endoteliu capilar

            → inundare alveole

                       → hipoxie pulmonara cu sunt in trapulmonar

                       - 48% din innecati dezvolta ARSD in primele zile

                       - pneumonie poate aparea tardiv cu germeni atipici

→ apa dulce:            - atelectazie datorita ↑ tesiunii de suprafata

                                   - bronhoconstrictie

                                   - EPA noncardiogen

                                   - inactiveaza surfactantul in alveole

                                   - leziune pneumocit de tip II, ↓ si productia de surfactant

→ apa sarata:          - hipertonica → atrage apa din plasma in alveole → EPA

                                   - ef osmotice pe pneumocistul tip II

Creier:            - moarte cerebrala prin hipoxie severa

                       - prognostic bun apa rece → ↓ metabolismul cerebral

Cord:              - aritmii A+V → in special FiV (hipoxie + acidoza respiratorie si metabolica + exces CA)

Rinichi:          - oligoanurie determinata de necroza tubulara acuta

                       - rabdomioliza si CID

Hematologic: - apa dulce – hemodilutie + hemoliza → CID

                       - apa sarata – hemoconcetratie

 

Tratament

1. Masuri generale:

- ! boli asociate (IMA, aritmii, convulsii, hemoragie subarahnoidiana) si consum de droguri, alcool

- leziuni SNC si MS

2. Management ICU

- indicatie admisie: insuficienta respiratorie, stop cardiac, aritmii, alterarea starii de constienta

- clinic: cianoza, tahicardie, h/HTA, hT⁰, dispnee cu sputa rozata, raluri difuze, weezing

 - laborator: acidoza metabolica (lactat↑), hipoxemie, electroliti in gen N, frecv hipoglicemie, hemoliza, rabdomioliza

- EKG – aritmii, ischemie

- RxCP – infiltrate difuze bilateral

3. Managment respirator

- Atelectazie, EPA , ARDS, corpi straini (bronhoscopie), bronhospasm

- PEEP f important

- ventilatie protectiva cu volume mici

- poarta de intrare pt bacterii → pneumonie la 2-7 zile ( frecv Klebsiella, Pseudomonas, E colli, Proteus, Stafilococ, Candida, Aspergilius)

- ATB profilactica nu imbunatateste supravietuirea

4. Resuscitarea cerebrala

- leziunea cerebrala e influentata de varsta, temperatura apei, timpul de submersie, leziuni coeexistente, b preexistente

HYPER :        hiperhidratare

                       hiperpirexie

                       hiperexcitabilitate

                       hiperrigiditate

→ diureza osmotica

→ hiperventilatie

→ coma barbiturica

→ relaxante musculare

→ hipotermie

→ evitare corticozi sistemici

5. Lavajul pulmonar terapeutic

- inec controlat – in fibroza chistica, proteoliza alveolara pulmonara

- complicatii – inundare plaman controlat, hipoxemie, hidropneumotorax, pneumonie

---

Criterii diagnostice pentru AKI (KIDIGO)

---

AKI - acute kidney injury - este un sindrom ce este caracterizat prin deteriorarea brusca, in zile sau ore, a functiei renale.

---

Conform KIDIGO 2012 AKI se defineste:

• Cresterea creatininei serice cu ≥0.3 mg/dl (≥26.5 μmol/l) in 48 ore sau

• Cresterea creatininei serice cu ≥1.5 x valoarea de baza din ultimile 7 zile sau

• Volumul urinar <0.5 ml/kg/h pentru 6 ore

---

Stadii AKI

AKI 1	Cresterea creatininei serice cu ≥0.3 mg/dl (≥26.4 μmol/L)  sau cresterea cu 1.5 - 1.9 x fata de valoarea de baza	Debit urinar <0,5 ml/kg/h pentru  6-12 h
AKI 2	Cresterea creatininei serice cu 2 - 2.9 x fata de valoarea de baza	Debit urinar <0,5 ml/kg/h pentru 12 h
AKI 3	Cresterea creatininei serice cu >3 x fata de valoarea de baza	Debit urinar <0,3 ml/kg/h pentru  24 h sau anurie >12 h

AKI recuperare - absenta criteriilor legate de urina si creatinina in 7 zile de la instalarea AKI

Recuperare AKI in 48h  de la instalare = recuperare rapida.

Persistenta AKI in ziua 7 = AKD = acute kidney disease

Persistenta AKI in ziua 90 = chronic kidney disease

Limitarile definitiei KIDIGO:

1. Creatinina

• Productie determinata de masa musculara, aportul de carne si de cantitatea de creatina generata de ficat si rinichi
• Creste la 24-36 h dupa injuria renala
• Nu exista metoda de laborator standardizata pentru cuantificarea ei
• Sunt substante care interfera cu masurarea - 5-fluorocytosine, cefoxitin, bilirubin
• Afectata de statusul volemic
• Cresterea creatinine trebuie sa tina cont de statusul renal preexistent (o crestere cu 0,3 mg/dl provoaca modificari diferite in GFR la un pac cu functie renala normala sau la un pac cu CKD)
• Dexametazona poate creste creatinina prin excipientii aflati in forma injectabila
• Cimetidna, trimethiprim interfera cu secretia tubulara a reatinei det crestera ei serica fara modif in functia renala
• Cresterea productiei in boli hepatice, sepsis poate intarzia sau impiedica diagnosticul de AKI
• Ingerarea de substante care determina generarea de creatinina independent de functia renal (creatina, carne gatita)
• GFR creste fiziologic in sarcina

2. Volumul urinar

• Obezitate - supra diagnosticare AKI daca se foloseste greutatea actuala la debitul urinar
• Oligurie - datorita eliberarii temporare de ADH (postoperator, greata, durere)

---

Alti parametrii functionali

Cistatina C

• Produsa de celule nucleate la rata constanta si eliberata in plasma
• Are GM mica ce permite filtrarea glomerulara
• GFR bazata pe cistatina e mai fidela decat cea pe creatinina

Testul de stres la Furosemid = 1mg/kg furosemid bolus IV (sau 1,5 mg/kg la pacientii care au primit furosemid in ultimele 7 zile) DACA pac cu AKI I sau II produc <200 ml urina in urmatoarele2 h creste  riscul de progresie catre AKI III si de necesar de RRT 

Biomarkeri AKI

• Enzime tubulare urinare
• Urinary kidney injury molecule-1 (KIM-1)
• Interleukin-18 urinara (IL-18)
• Neutrophil gelatinase-associated lipocalin (NGAL)
• Liver-type fatty acid-binding protein(L-FABP) urinar
• Tissue inhibitor of metalloproteinases-2  urinar (TIMP2) and insulin-like growth factor-binding protein 7 (IGFBP7)
• C-C motif chemokine ligand 14 urinar (CCL-14)

---

Electrocutarea

---

 Clasificare:

            - fulgere, voltaj ↓/↑

            - leziuni ce necesita CPR/nu

 

Fiziopatologie:

- electroni ce urmeaza o cale anormala prin organism → leziune/deces prin depolarizare mm/neuroni → ritm electric anormal creier, cord + arsuri electrice int sau ext prin caldura sau porare (gaurire mb cel)

- creier (voltaj ↑/↓) – pierdere constienta prin depolarizare neuroni

- AC produce FiV → calea de trecere implica toracele (brat → brat, brat→ picior, cap→ picior/brat)

- se produce mionecroza, mioglobinemie, mioglobinurie

- se produc arsuri electrice ce det distrugerea unei cantitati masive de tesut

- arsurile termice prin `electrical flashes` sunt considerate injurii electrice desi nu implica un circuit prin organism

 

 

Fulgere:

- supravietuire < 5%, frecv insotite de stop cardiac

- in caz de stop cardiac CPR prelungita poate reusii dar ­ probabilitatea de lez cerebrale definitive

 

Voltaj ¯:

- < 600 V ® arii domestice/industriale

® cu stop cardiac –

® fara stop cardiac - frecv la copii ce musca cabluri electrice ® arsuri la nivelul cav bucale

 

Voltaj ­:

- > 600 V

- in gen nu fac stop cardiac, dar au lez extensive (arsuri), mioglobinurie, aritmii

 

Difera caracterul si natura arsurilor:

            - arsuri flash sau termice – observate la unde de voltaje ¯ , ocazional la voolaje ­, aceiasi tehnica ca la arsuri – diagrame pt severitate

            - arsuri in arc electric cu pacientul in circuit – o zona parcelara, centrala, uscata + zona de congestie in jur, important aprecierea extinderii leziunilor interne si a traseului circuitului

            - arsuri de contact – mai limitate ca supraf fata de cele flash – diferentiere piele paroasa – cele cu flash au paru ars, cele de contact nu

 

Lab:

- HLG

- electroliti

- creatinina

- sumar urina

- Ck

- mioglobina urinara + serica

- RxCP – trauma torace, dispnee, CPR

- Eco/CT – susp lez interne

- ECG – daca apar aritmii sau voltaj ­ ® monitorizare cont

- EEG

 

Tratament

- protectie cai aeriene, oxigenoterapie

- hidratare IV – folosire reguli pac cu arsura obisnuita

- trat edem cerebral

- diuretic (mioglobinurie ® necroza tubulara acuta) manitol + furosemid

- fasciotomie – arsuri externe cu voltaj ­

---

Anatomie cai respiratorii

---

 CAI RESPIRATORII SUPERIOARE

Rol:

• protejare CRI de corpuri straine
• incalzire aer inspirat
• filtrare aer inspirat
• umidificare aer inspirat

PASAJ NAZAL

• functie olfactiva
• incalzeste, filtreaza, umidifica aer inspirat
• inalveola aer 100% saturat cu vapori de apa
• in VM aceste functii sunt ocolite

SINUSURI

• camere de rezonanta
• paranazale – frontal, etmoidal, sfenoid, maxilar - sinuzite
• mastoide - mastoidita

FARINGE

• de la cav nazala pana le diviziunea spre larigesi esofag
• 3 diviziuni    

- nazofaringe: tub eustachio + adenoide
- orofaringe
- hipofaringe = p laringiana

LARINGE

• corzi vocale → fonatie
• sfincter →  rol in prevenirea aspiratiei
• cartilaje      

- tiroid
- aritenoid
-cricoid

Glota = spatiul dintre corzile vocale 

---

CAI RESPIRATORII INFERIOARE

 Traheea + Bronhii + bronhiole + bronhiole terminale = sp mort anatomic = 150 ml

 TRAHEEA

- anterior cartilaj

- posterior m neted

BRONHII

- m neted + catilaj, dar circular

- bronhia dreapta     - mai verticala ® risc mai ­ de aspiratie

                                 - 3 bronhii lobare: sup, mijl, inf

- bronhia stanga       - 2 bronhii lobare: sup, inf

• Arborele bronsic drept

PRIMITIVA DREAPTA: superior si medial pintenele traheal, perete anterolateral cartilaginos, posteromedial perete plat membranos cu plici longitudinale, inferior - lateral orificiul si pintenele LSD, se continua cu bronhia intermediara

LOBARA SUPERIOARA DREAPTA: proximal partea distala a PD, distal pintenele intersegmentar si cele trei segmentare, anterior perete cartilaginos, posterior perete plat membranos

BRONHIA INTERMEDIARA: superior primitiva dreapta, anterior perete cartilaginos, posteromedial perete plat, inferior - anterior orificiul si pintenele LM,  se continua LID

LOBARA INFERIOARA DREAPTA: superior bronhia intermediara, posterior orificiul si pintenele apicalei inferioare drepte, medial emergenta mediobazalei, inferior se continua cu trunchiul bazal care se ramifica in cele patru segmentare

• Arborele bronsic stang

PRIMITIVA STANGA: superior traheea distala, posterior perete plat membranos, medial perete partial cartilaginos, inferior pintenele interlobar si emergenta LSS si LIS

LOBARA SUPERIOARA STANGA: la acest nivel planurile se schimba: proximal portiunea distala a PS, distal pintenele interlinguloculminal, anterior perete cartilaginos, posterior perete plat

LOBARA INFERIOARA STANGA: superior partea distala a PS si pintenele interlobar, posterior orificiul si pintenele apicalei inferioare stangi, inferior se continua cu trunchiul bazal stang care se imparte in cele trei segmentare, anterior perete cartilaginos

BRONHIOLE TERMINALE

- 1-16 = zona conductionala

- broniolele nu au cartilaj, doar fibre elastice + mm neted

- se mentin deschise prin tractiunea exercitata de fortele elastice ale tesutului pulmonar ® sunt susceptibile la bronhospasm

ALVEOLE

Bronhiole resp (17-19) → Ducte alveolare → Saci alveolari → Alveole = Acin

 = 5 mm distanta = 3000 ml

 - 300 milioane unitati capilo-alveolare

- distanta alveola-capilar este < decat o hematie

- alveolele sunt inconjurate de capilare

 Pori Kohn = mici orificii in peretele alveolar ce determina distributia gazului

 Cel alveolara tip I – epiteliu scuoamos intr-un singur strat celular care fac schimburi gazoase si previn transudarea lichidelor in alveole

- sensibile la O2 + agenti inhalatori

Cel alveolara tip II – produce surfactant

Macrofagele alveolare – indep resturi celulare, fagociteaza particule straine

 Membrana alveolo-capilara:

            → endoteliu cel capilare

            → mb bazala capilar

            → sp interstitial

            → mb bazala alveola

            → cel epiteliala alveolara

 

Surfactant

-        previne colapsul bronsiolelor + alveolelor in special in expir prin ¯ tensiunii superficiale

-       complianta pulmonara → ↓ work of breathing

-     sangele trece prin capilar in aprox ½ sec dar schimbul gazos are loc la traversarea doar a ¼ din distanta

 

Distanta de difuziune + timpul de difuziune cresc in:

            → congestia alveolara

            → edem alveolar + interstial

            → fibroza pulmonara

 

→ Respiratie externa – schimbul gazos la nivelul mb alv-capilare

→ Respiratie interna – schimbul gazos intre capilar si celule

 

INERVATIE

- PS – n X – stimulare prin iritare laringiana → bronhoconstrictie in principal a cailor mici

- S – β – stimulare → bronhodilatatie

 

VASCULARIZATIE

→ bronsica – a bronsice (2% din DC)

→ pulmonara – a pulmonare – pereti f subtiri cu f putin m neted

 

LIMFATICE

- reabsoarbe excesul de fluide din sp interstitial pulmonar, peribronsic, pleural

- ↓ concentratie de proteine din sp interstitial → ↓PCO2 → previne formarea edemului pulmonar

- filtreaza bacteriile + alte substante daunatoare in noduli limfatici 

---

PLAMANII

→ drept         - 55% din functia pulm

                       - lobi: sup, mijl, inf

→ stang        - lobi sup (p inf lob sup = lingula), inf

 

- impartiti in segmente , fiecare cu unitatea sa arteriala + venoasa + aeriana

 

PLEURA + SP PLEURAL

→ viscerala – nu are inervatie

→ parietala -  rec pt durere

- cel pleurale produc o solutie aprox 10 ml care lubrefiaza suprafta pleurala, dezvolta tensiunea superficiala ce mentine pleurele lipite si previne colapsul pulmonar

- sp intrapleural = p = - 5 mmHg

- pleura stg-dr – complet separate

 

CUTIA TORACICA

- col vert

- stern

- coaste (24)

 

MM RESP

→ Diafragmul - n frenic C3-C5

                       - p centrala fibroasa = tendon central

                       - atasat – proces xifoid, ultimele 6 coastte, coloana vertebrala

                       - 70% din Vt

→ mm intercostali externi – n intercostali T1-12

→ mm accesori        - m scalen – C4-8

                                   - m trapez – C3-4, n XI

                                   - scm - C2-3, n XI

→ mm intercostali interni

→ mm abdominali T7-12, L1

                       - oblic int + ext

                       - drept abd

                       - transvers abd

 

MECANISME PROTECTIVE

- Tusea – stim mecanici, chimici, fizici init tusea prin mecanism colinergic vagal reflex – rec in CRS

- Stranut – stim rec V + I

- Clearance – ul mucociliar

 

Fact ce infl clearance-ul:

- fumat

- hipoxia/hiperoxia

- hipercapnia

- lipsa umiditati aerului inspirat

- deshidratare sistemica

- cai resp artificiale

- anestezice inhalatorii

- narcotice

- sedative

- alcool

- infectii acute ale CR

- aspiratia trah cu distrugere celulara

- inhalarea de fum

- denervarea (trasnplant pulmonar)

- varsta ↑

- somnul

 

- sistemul mucociliar – cel ciliate + mucus → 100 ml/zi (cel paroase + gl sudoripare)

            → Ig A

            → Enzime

            → Macrofage alveolare

            → Sist. limfatic pulmonar

            → Clearance mucociliar

 

CONTROLUL VENTILATIEI

-primar controlata prin stimuli chimici in centrii reglatori din tr cerebral

 

Controlul voluntar

- cortex motor: lob frontal, aria limbica

- este limitat controlul cortical asupra celorlalti centrii respiratori

 

Controlul involuntar – bulb, punte, periferic

- Input – proprioreceptori + chemoreceptori periferici prin n IX si X

- Output – n frenic (diafragm) + n toracici (m intercostali)

Bulb    - centru principal coordonator pt input-uri

            - 2 subcentre: inspirator si expirator

Punte - 2 centrii   - apneustic – act pe bulb pt a det inspirul profund

                             - pneumotaxic – inhiba insp trimitand impulsuri la centru insp bulbar → det ventilatie ritmica limitand inspiratia

Rec periferici - arcul aortic – IX

                       - bifurcatia a carotide – X – chemoreceptori sensibili la conc de O2, CO2, H din sg

 

Controlul hormonal

- resp controlata primar prin mecnism de feedback ce implica stimuli chimici ce actioneaza pe chemorec in tr cerebral + periferic

Chemorec centrali:  - in bulb – influentat de conc de H (pH) a LCR

              - PaCO2 – determina ↑ maximala a conc H in LCR deoarece nu exista buffer proreina

              - ↑ conc H → ↑ profunzimii si frecv respiratiei

              - nu raspund la PaO2

Chemorec periferici: - ↓ PaO2 - ↑ act rec periferici → ↑ frecv + profunzimea ventilatiei

                                   - raspunde si la PaCO2 si H dar mai putin sensibili

Reflexe mecanice

Rec de intindere

- localizati in m neted bronsic

- stim prin hiperinflatia plamannului → n X → centru respirator → ↑ timp expirator → limiteaza inflatia = Reflex de inflatie Hearing Brener

Rec de iritatie

- intre cel epiteliale

- mediat de n X: bronhocontrictie, ↑ frecv respiratorie

Rec J

- in perete alveolar langa capilare

= rec juxtacapilari

- inervati de n X → resp superf pana la apnee

- stimul – lich in alveole

 

Alti receptori:

- Propioreceptori din articulatii

- frecv rec din mm intercostali + diafragm

- rec durerii, temp

- barorec aortici + carotidieni

---

SEMIOLOGIA ENDOSCOPICA NORMALA A TRAHEII

Traheea este vizibila endoscopic dupa depasirea orificiului glotic, jonctiunea cu laringele fiind situata la nivelul vertebrelor C₆ – C₇.

Lungimea traheei variaza intre 8 si 16 cm iar calibrul traheal este 1,5 – 2,6 cm; culoarea mucoasei este roz.

Scheletul cartilaginos este format din 15 pana la 20 de arcuri elastice, de culoare alb-sidefiu in forma de potcoava (semiluna), situate anterior, incomplete in partea posterioara. Ele formeaza peretii anterior si laterali ai traheei, intre ele delimitandu-se spatiile intercartilaginoase.

La nivelul vertebrei T₄ traheea se divide in bronhiile principale (primitive) dreapta si stanga, aceasta zona numindu-se bifurcatie traheala.

Pintenele traheal (carina) este prezent in partea interna a bifurcatiei traheale, fiind dispus sagital. Este mai rotunjit la copii mici si obezi si mai ascutit la longilini. 

SEMIOLOGIA ENDOSCOPICA NORMALA A ARBORELUI BRONSIC DREPT

Bronhia primitiva dreapta este mai scurta si mai larga decat cea stanga, prezinta 3 – 5 cartilagii si are o lungime de 1,5 – 2 cm.

Lobara superioara dreapta (LSD) isi are originea din primitiva dreapta lateral, fiind scurta (0,5 – 1 cm) divizandu-se apoi in trei segmentare: apicala superioara, dorsala superioara si ventrala superioara.

Bronhia intermediara continua primitiva dreapta dupa emergenta LSD, avand o lungine de 2 – 2,5 cm, la acest nivel cartilagiile fiind asemanatoare cu cele ale primitivei drepte. Distal si anterior prezinta orificiul de emergenta si pintenele lobarei medii, locul de jonctiune cu lobara inferioara dreapta.

Lobara medie (LM) se desprinde din bronhia intermediara anterior, pintenele LM fiind dispus orizontal. Are un lumen ingust, relativ lung, orientat anterior, bifurcandu-se dupa circa 2,5 cm in doua segmentare laterala si mediala.

Lobara inferioara dreapta (LID) continua trunchiul intermediar dupa despinderea lobarei medii avand o lungime foarte mica (circa 0,5 cm) deoarece posterior, opus orificiului LM se desprinde segmentara apicala inferioara dreapta cu traiect posterior si usor ascendent. Dupa desprinderea apicalei inferioare drepte (bronhia Nelson) ramane asa-numitul trunchi bazal drept cu aspect romantat numit „D’Artagnan si cei trei muschetari” fiind constituit din segmentarele bazale drepte. Prima pe peretele medial se desprinde segmentara mediobazala numita si paracardiaca sau infracardiaca. Distal se desprind apoi alte trei segmentare bazale: segmentara bazala anterioara dreapta, segmentara laterobazala dreapta si segmentara posterobazala dreapta. 

SEMIOLOGIA ENDOSCOPICA NORMAL A ARBORELUI BRONSIC STANG

Bronhia primitiva stanga este identica ca structura cu primitiva dreapta dar este mai ingusta si mai lunga (circa 4 – 6 cm). Scheletul cartilaginos prezinta 8 – 12 cartilagii care formeaza peretii anterior, lateral si partial medial. Distal se divide in doua bronhii lobare: lobara superioara stanga (LSS) spre lateral si lobara inferioara stanga (LIS) spre inferior.

Lobara superioara stanga se desprinde din PS, se divide dupa 0,5 – 1 cm in doua ramuri: lingula care se desprinde anterior si inferior si culmen superior si posterior. Culmenul se imparte in doua segmentare: apicodorsala superioara stanga si ventrala superioara stanga. Lingula are doua subsegmentare: superioara si inferioara.

Lobara inferioara stanga continua primitiva stanga distal de pintenele interlobar. Este scurta (0,5 cm), posterior imediat sub emergenta sa desprinzandu-se segmentara apicala inferioara stanga. Dupa desprinderea acesteia, incepe trunchiul bazal stang, care are doar trei segmentare: anterobazala stanga, laterobazala stanga, posterobazala stanga.

ANOMALII DE DIVIZIUNE

Astfel putem intalni bronhii principale verticalizate cu pinteni ascutiti la persoanele longiline, mucoasa intens colorata hiperemica cu pinteni usor rotunjiti etalati, cu secretii relativ abundente si relief cartilaginos mai putin evident la copii, persoane obeze si pacienti pletorici. La varstnici putem intalni in mod normal o coloratie mai palida a mucoasei, o mobilitate redusa cu arcuri cartilaginoase accentuate si uneori  lumene bronsice cu diametre crescute. 

Acestea sunt rezultatul unei tulburări în dezvoltarea pulmonară constând fie într-un număr inadecvat de muguri pulmonari, fie în faptul că aceştia se desprind de la un alt nivel decât cel normal

Cel mai frecvent, acestea se întâlnesc pe dreapta şi formele clinice cele mai des întâlnite evidenţiate printr-un examen bronhoscopic atent sunt bronhia traheală şi bronhiile segmentare supranumerare superioare drepte 

Bronhia traheală presupune originea bronșiei lobare superioare drepte de la nivel traheal și reprezintă  prezenţa unui ram bronhic desprins de pe faţa laterală dreaptă a traheei deasupra nivelului bifurcaţiei traheale, ram care deserveşte un teritoriu aparţinând lobului superior al plămânului. 

a) anomalii bronşice cu originea în bronhii normale de rang superior (bronhii segmentare superioare axilare sau o bronhie segmentară superioară accesorie)
b) anomalii bronşice desprinse impropriu din arborele aerian (bronhia traheală)  bronhia cardiacă accesorie, bronhia în punte - variantă rară în care bronhia primară dreaptă deserveşte lobul superior drept, iar bronhia intermediară care ia naştere din primitiva stângă traversează linia mediană pentru a intra în plămânul drept.) 
c) anomalii asociate unui situs anormal (în situs inversus, configuraţiile normale ale arborelui bronşic drept şi stâng sunt inversate)
d) anomalii mixte (aici se includ abateri de la diviziunea normală bronşică care nu se potrivesc în nici una din categoriile de mai sus – ex.: diverticuli ai ramului lobar superior drept.

Bronhii lobare sau segmentare supranumerare – bronhia cardiaca accesorie ddreapta – orificiul situat pe peretele intern al trunchiului intermediar; izomeria bornsica (plamanul in oglinda), dextroizomeria (cate 3 lobi pe fiecare parte), levoizomeria. Bronhia supranumerara – origine in peretele inferior al primitivei drepte sau al trunchiului intermediar.

Hipoplazie, Agenezie pulm, stenoze bronsice congenitale, fistule esobronsice, sechestratii pulmonare

 

Bronhoscopia

---

INDICATIILE BRONHOSCOPIEI

• Indicatii diAgnostice: 
• pneumnonie recurenta sau persitenta, 
• tuse persistenta, 
• hemoptizie, 
• weezing local, 
• stridor, 
• aspect radiologice anormale   (adenopatie hilara sau mediastinala, infiltrate, atelectazii, ascensionarea diafragmului, opacietati pleurale), 
• suspiciunea se fistula esobronsica, 
• disfonia, 
• pneumonii interstiale difuze, 
• stadializarea cancerului pulmonar, 
• evaluarea leziunilor cailor aeriene posttraumatic, 
• evaluarea si supravegherea transplantului pulmonar, 
• examinarea cu autofluorescenta.

• Indicatii terapeutice: 
• tratamentul stenozelor traheo-bronsice, 
• montarea stenturilor sau protezelor endobronsice, 
• rezectii tumorale endobronsice, 
• extragere corpi straini, 
• crioterapie, 
• laserterapie, 
• electrocauter,
• bronhoaspiratii(hemoptizii, supuratii pulmonare)

• Indicatii special: 
• intubatie cu ghidaj bronhoscopic, 
• ghidarea traheotomiei percutane, 
• ecografia trasnbrosica (EBUS), 
• adm locala de medicamente, 
• monitorizarea in scop de cercetare.